Agora
Agora este povestea unei femei, a unui oraş, a unei civilizaţii şi a unei planete (Amenabar).
Câți dintre noi nu sunt curioși atunci când au de a face cu un film a cărui acțiune se petrece în Antichitate? Iar când regizorul, Alejandro Amenabar, are în palmares şi filme ca The Others şi a luat Oscarul pentru Cel mai Bun Film Străin cu Mar Adentro (în 2004), deja filmul devine în mod clar o provocare.
acțiunea are loc în Alexandria secolului 400 AD
De această dată, Amenabar propune un film a cărui acțiune are loc în Alexandria secolului 400 AD. Creștinii sunt din ce în ce mai mulți, iar ideea că inteligența presupune lipsa religiei este foarte vehiculată la momentul respectiv. Librăria va fi asediată, iar Hypatia va rămâne închisă înăuntru încercând să apere manuscrisele păstrate. Personaj principal al filmului, aceasta este considerată a fi prima femeie reprezentativă din Matematică, având contribuție și în filozofie sau astronomie. În aceași timp, discipolul Orestes și sclavul Davus încearcă să îi cucerească inima Hypatiei, dar ea nu se poate implica în nicio relație, fiind dedicată Științei.
ideea că inteligența presupune lipsa religiei
Film european, cu un buget alocat foarte mare, Agora dorește să ne surprindă cu decoruri extraordinar de bine realizate. Intriga este construită astfel încât spectatorul să rămână captivat, dorind să vadă fie deznodamântul poveștii Hypatiei, fie cel al luptei dintre credincioși și păgâni, luptă surprinsă încă de la început într-un plan paralel.
dialoguri puternic centrate pe ideea inteligenței și cea a religiei
Criticii anunță un film cu dialoguri puternic centrate pe ideea inteligenÈ›ei È™i cea a religiei, cu o interpretare extraordinară a lui Rachel Weisz în rolul principal. Societatea vremii este surprinsă sub toate aspectele ei –  sclavia, religia, puterea, iubirea. Puterea absolută corupe în mod absolut. Iar în societatea surprinsă, logica, filozofia vor fi înlocuite de frenetismul religios. Pentru cei curioÈ™i, filmul este are premiera în cinematografele din România în ianuarie.
Andrada Aştefănoaie, anul II
