Descoperă Iașul!
Vă propun să uităm pentru câteva clipe de grijile cotidiene (de laboratoare, de proiecte, de AG, AP, RC) și să ne abatem de la drumul bine cunoscut pentru a ne aminti că Iașul nu e doar un mare centru universitar, ci și unul cultural.
Pentru aceasta, vom porni din fața Universității și vom merge tocmai până la granița dintre nou și vechi, până în locul unde prezentul se îmbină remarcabil cu trecutul.
vom porni din fața Universității
Nu vă speriați, nu e așa de departe precum sună. După aproximativ 30 de minute de mers pe jos (pas de voie, că doar nu întârziem la cursul de Logică), ne vom opri vis-a-vis de Palatul Culturii, pentru a ne îndrepta atenția spre o clădire nu la fel de grandioasă, dar poate cu la fel de multă importanță istorică, culturală și literară: “Casa cu arcade”. Cred că măcar o zecime din locuitorii Iașului care trec zilnic pe aici, pe jos, sau cu autobuzul, nu bănuiesc încărcătura valorică a exponatelor pe care ea le găzduiește.
ne vom opri vis-a-vis de Palatul Culturii
Cunoscută și sub numele de “Casa Dosoftei”, acest străvechi monument de pe strada Anastasie Panu a rămas martor bucuriilor și patimilor “Ieșilor” din secolul al XVII-lea și până astăzi. Aici mitropolitul Dosoftei a instalat a doua tiparniță din Moldova, după cea de la Trei Ierarhi, iar din august 1970 clădirea găzduiește Departamentul Literaturii Romîne Vechi al Muzeului Literaturii Romîne. Dar destul cu istoria! Să intrăm!
Obiectele vechi adăpostite de Casa Dosoftei amintesc de vremurile de acum câteva secole şi de începuturile scrisului în Moldova. Sunt aranjate în așa fel încât se urmărește dezvoltarea literaturii române vechi. În vitrinele ce adăpostesc prețioasele manuscrise, datând din secolele XV-XVII, veți găsi nume și titluri cu care orice profesor care se respectă și-a “terorizat” elevii în timpul orelor de limba și literatura română: “Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie” (1729), ”Cazania” mitropolitului Varlaam – prima tipăritură în limba română din Moldova (1643), “Letopisețul Țării Moldovei” de Miron Costin, o hartă a Moldovei realizată de Dimitrie Cantemir.
“Casa cu arcade” – o clădire cu importanță istorică, culturală și literară
Urcând scara interioară ciculară, vei descoperi piesa de rezistență a Casei Dosoftei: cea mai veche copie a “Letopiseșului Țării Moldovei” de Grigore Ureche, datând din 1665.
Alte materiale expuse relevă începutul literaturii în limba slavonă, epoca artei caligrafice și miniaturale, începuturile tiparului la Iași (”Cartea Romîneasca de Învăţătură” sau “Cazanie”, “Biblia de la Bucureşti”) și activitatea mitropolitului Dosoftei (”Psaltirea pe versuri tocmită”, “Psaltire slavo-română”).
cea mai veche copie a “Letopiseșului Țării Moldovei” de Grigore Ureche, datând din 1665
Îndreptându-ne spre ieșire să nu uităm să fotografiem copia tiparniței lui Dosoftei (originalul a fost victima unui incendiu) și macheta tiparniței (în original). Cu această presă tipografică s-au tipărit, vreme de opt ani, cărți bisericești în limba română, act cultural extrem de important pentru limba noastră literară, care abia începea să-și facă loc în scriitura publică, înlocuind-o pe cea slavonă.
Nu ratați nici statuia lui Dosoftei, realizată în 1975 de sculptorul ieşean Iftimie Bârleanu, în semn de omagiu faţă de marele cărturar, unul dintre primii care au promovat tipărirea de cărţi în limba romînă.
Lidia POMÎRLEANU, anul II
