Balul de Caritate „Crăciun din Inimă de Student”, 2022

La început, știam prea puține despre evenimentul inimilor. Prima oară când am intrat în contact cu acest proiect a fost atunci când am mers la o adunare generală, unde s-a anunțat că este nevoie de un prezentator pentru Balul de Caritate “Crăciun din inimă de student”, moment în care prietena mea mi-a zis: “Să știi că tu te-ai potrivi, bagă-te!”. Prima mea reacție a fost să râd, dar apoi m-am gândit că n-am nimic de pierdut dacă merg la preselecții. Aveam mari emoții, atât de mari încât la întrebarea coordonatorului ediției din 2022 a proiectului, Ioan Grasu, în ceea ce privește emoțiile (probabil mă vedea că tremur), răspunsul meu, destul de nesigur, a fost: “Nu, ăăă… nu cred”. Însă, după ce am primit vestea cea bună, am aflat ce presupune cu adevărat de fapt balul: bucuria lucrului făcut împreună pentru ceva sau pentru cineva. 

În următoarele zile am conturat discursul alături de colega mea prezentatoare, Andreea Zolandkovski, și de Ioan, amuzându-ne și, în același timp, dându-ne interesul pentru a avea intervențiile perfecte într-un loc în care, de fapt, nu cuvintele sunt cele care spun ceva, ci emoțiile. Cele care au vorbit au fost aplauzele spectatorilor, vocile lor acompaniind artistul, zâmbetele, căldura și trepidațiile corpului în dorința de a avea același ritm. Acea bătaie din picior și din inimă pentru a te face “simțit”. Pentru a vibra. Am văzut oameni vibrând la Balul de Caritate și acesta mi s-a părut cel mai frumos lucru. Acei ochi mari așteptând următorul moment. Ochii de copil care văd frumusețea. Toți oamenii din seara de 19 decembrie și-au luat din dulap ochii de copil și au venit să se bucure și să bucure, întrucât balul are drept scop ajutarea familiilor defavorizate, oferindu-le un Crăciun mai special și mai ales înștiințarea că oamenii se gândesc și la alți oameni, ca la un bal la care participanții nu vin doar pentru dansul cu partenerul, ci ca la bal toată lumea își dă întâlnire cu toată lumea. Chiar și cu lumea care nu e prezentă. La bal te întâlnești cu oamenii prezenți, cu acei compozitori, cu artiști, cu cei pentru care se cântă și cu tine. La Balul de Caritate ne-am întâlnit cu următorii: Maia, Tudor și George, corul Balului de Caritate,format din voluntari ASII, Denis Munteanu, Maria Maxim și Luciana Bejan, Kamasis Hrib, Cristina, Ketano și Adelin, The Voodoo Child, Andrei Ochian. Evenimentul a fost înregistrat și a fost postat pe pagina de Facebook a Balului de Caritate, astfel încât încă le puteți revedea momentele oricând. Organizarea balului a vizat crearea acestui spectacol pentru strângerea de donații pentru familiile care au fost ajutate. 

Acesta s-a desfășurat la hotelul Unirea, în sala Cuza, unde emoțiile s-au amplificat în momentul în care am văzut cât de grandioasă este și cum locurile din public încep ușor să fie ocupate. Părea că hotelul e învăluit în căldură și că totul este în acord cu noi. Simțeam susținerea personalului din camera din spate în care repetam discursul, simțeam relaxarea domnului de la sunet, stresul organizatorului și veselia echipei de organizare, cei ce au adus spiritul Crăciunului la masa de decorațiuni create de către ei, atât de minuțios realizate încât părea că fiecare are o poveste. 

Balul de Caritate trece de la omul care donează la omul care primește, trecere asemănătoare cu cea a filmului „Le Beau Serge”, în regia lui Claude Chabrol, în care doi prieteni se regăsesc după zece ani în care nu s-au văzut, trecând de la unul la celălalt pentru a se completa. François, student la teologie, se întoarce din Paris în satul natal, pentru a se recupera, având o boală de plămâni. Aici îl găsește pe prietenul său din copilărie, Serge, cu amintirea visului de a merge la facultatea de arhitectură și cu realitatea în care vedea un Serge iubitor de alcool, cu o familie, cu un loc de muncă care nu îi place și cu un comportament care dezvăluie durerea. François încearcă să îi fie alături și să descopere motivul pentru care bea și pentru care maschează durerea, însă ajutorul se transformă în distrugere dacă nu este însoțit de înțelegere profundă. Văd Balul de Caritate ca pe un François, care se întoarce către oameni pentru a ajuta un Serge care și-a promis că o să fie, de data aceasta nu un arhitect, ci un om mai bun. În film, este frecventă o scenă din centrul satului cu foarte mulți copii jucându-se, realizând o lume paralelă în care se pot regăsi protagoniștii după trecerea anilor. Serge se raportează la copilărie ca la prietenia lui cu François, având dorința de a nu-l dezamăgi cu statutul pe care îl are acum. 

Oamenii ce au îmbrățișat ideea Balului de Caritate se raportează la acesta prin dorința de a ajuta familiile care au nevoie. Evenimentul a dezvoltat o relație de prietenie cu spectatorii, cu artiștii, cu cei care au făcut parte din echipa de organizare, având ca element comun pe cei ce s-au bucurat de sărbători de atenția și de ajutorul pe care nu le primesc atât de des. Evenimentul a creat o legătură între noi și cei ce au nevoie de noi, astfel încât în final să realizăm cât de mare nevoie avem noi de ei. Filmul și, implicit, Balul de Caritate, creează o succesiune de puneri în scenă, în care fiecare deține la un moment dat rolul principal. La început, avem echipa de organizare, care a strălucit prin toată munca depusă. Ulterior artiștii, care au prelucrat repertoriul pentru a aduce în sală emoția Crăciunului. Apoi oamenii, cântând împreună cu artiștii, aplaudând atât prestația, cât și disponibilitatea de implicare. Și nu în cele din urmă, persoanele la care au ajuns donațiile. Un lanț care face posibilă trecerea iubirii de la o verigă la alta.

Serge nu are speranțe, nu mai visează la nimic, arhitectura ca vis al său a dispărut, așteptând fiecare zi ca un spectator. Viața pentru el își pierduse din trepidații, din agitație, din vibrație. Nu mai avea muzica și același lucru poate fi văzut și la François, care, aștepta de asemenea fiecare zi, însă avea speranța că-l va ajuta pe Serge. Replica sa de la final, “Am crezut.”, exprimă bucuria că a reușit să-l aducă pe Serge la nașterea copilului. Să fie prezent. Își găsise acest scop de salvare care făcea ca totul pentru el să aibă vibrație. Într-un final, totul este despre a putea fi prezent. Pentru unii, viața devine atât de grea încât speranța se diminuează și aproape dispare, evenimentele caritabile venind cu acest adaos de viață care ne ajută să fim prezenți, motiv pentru care am discutat cu Ioan despre importanța lor în următorul interviu:

Ce a reprezentat experiența balului pentru tine?

„Din viziunea unui coordonator, consider eu, implicat, Balul de Caritate a fost și va fi întotdeauna o experiență inedită când vine vorba de fructificarea unei părți a timpului liber. Am avut șansa să pun bazele unui eveniment cu scop caritabil a cărui însemnătate am înțeles-o cu adevărat abia atunci când am văzut fericirea și inocența din ochii copiilor pe care am reușit să îi ajutăm. A fost prilejul perfect să realizez că eu trebuie să fiu mult mai recunoscător pentru tot ce am, pentru familia care-mi este alături și pentru sărbătorile petrecute împreună cu aceasta.”

De unde a venit dorința coordonării acestuia?

„La debutul meu în asociație, primul proiect în care m-am implicat activ și în care am făcut parte din echipa de organizare a fost Balul de Caritate. Pe parcurs, am realizat că efortul depus alături de coordonatorii acelei ediții mi se părea justificat și am dorit să îmi ofer necondiționat ajutorul, aflând despre cauzele susținute de proiect și scopul nobil al acestuia. Am știut de atunci că îmi doresc să coordonez următoarea ediție și că vreau să mă implic în continuare.”

Cum ai descrie colaborarea cu echipa? Care sunt avantajele/dezavantajele prieteniilor într-un context „profesional”?

„Am reușit să îmi aleg o echipă de organizare cu care să pot lucra eficient, împreună realizând tot ceea ce s-a putut vedea în seara de 19 decembrie. În formarea acesteia, am ales acei voluntari care păreau să înțeleagă deja importanța și scopul proiectului, folosindu-mă cu ușurință de creativitatea și de ideile lor. Cu majoritatea membrilor din echipă nu reușisem înainte de proiect să mă împrietenesc. Cu toate acestea, organizarea unui astfel de proiect este prilejul ideal de a lega noi prietenii, într-un mediu non-academic.

Unul dintre avantajele prieteniilor în organizarea unui astfel de eveniment este că relația dintre coordonator și voluntari este mult mai strânsă. Poate comunica mult mai ușor cu aceștia, iar inclusiv ei se simt mai relaxați în interacțiunea cu coordonatorul; vin mult mai ușor cu propuneri, fără să îi intereseze dacă sunt idei mai mult sau mai puțin bune.

În același timp, prieteniile într-un astfel de context «profesional» pot duce la neglijarea seriozității pe care fiecare trebuie să o acorde organizării. Foarte ușor se poate ajunge într-un punct în care coordonatorul este lipsit de autoritatea de care are nevoie pentru a asigura succesul și împlinirea scopului proiectului.”

Ce te-a ajutat în reducerea stresului?

„Ca orice situație în care avem responsabilitate deplină, foarte ușor pot apărea momente de stres sau de impas. Astfel, încă un motiv pentru care apropierea față de echipa de organizare este importantă: atunci când știam că mă pot baza pe voluntari în realizarea unei sarcini, reușeam să mă concentrez pe următoarele probleme și să am încrederea că nu va fi necesară intervenția mea. În plus, discutând cu prietenii implicați în organizare și cerând ajutorul atunci când aveam nevoie, am putut să gestionez cu succes momentele de stres.”

Care e cel mai important lucru pentru a coordona un proiect? Ce sfaturi ai pentru următorul coordonator?

„Cum am mai dat de înțeles anterior, relația cu echipa de organizare este cea mai importantă, în opinia mea. Comunicarea eficientă cu aceștia, informarea lor despre sarcinile ce trebuie realizate și despre progresul proiectului trebuie să fie o prioritate pentru coordonator. Dacă ne referim la un coordonator implicat, consider că acesta joacă un rol important în închegarea echipei și trebuie să se implice atât cât poate în toate sarcinile realizate de echipă.”

Care e cel mai frumos aspect legat de bal pe care ți-l vei aminti peste ani? 

„Nu pot spune că am un aspect favorit, sunt foarte multe etape ale proiectului care mi-au plăcut și mi-au oferit satisfacție absolută. Toată coordonarea a fost o experiență în care m-am dezvoltat și eu în plan personal, iar asta sunt sigur că va rămâne cu mine pentru mulți ani de acum.

Cât de importante sunt evenimentele caritabile, mai ales în preajma Crăciunului?

„Consider că nu trebuie «să fim mai buni» doar de Crăciun sau de sărbători în general. Din puținul nostru îl putem ajuta pe cel de lângă noi oricând, nu trebuie să așteptăm un moment anume. Cu toate acestea, prilejul sărbătorilor este unul de care ne putem lega atunci când vrem să ne asigurăm că și cei mai puțin norocoși dintre noi pot simți bucuria și magia acestora, când măcar pentru un moment uităm de toate problemele de zi cu zi și ne simțim cu adevărat oameni.”

Link pentru a viziona spectacolul: https://www.facebook.com/BaluldeCaritateASII/videos/895061998328889