25 DE ANI DE FII Sfârșitul facultății pe gustul studenților15 noiembrie 2019InterviuFiecare generație merită un banchet și un curs festiv reușit. De asemenea, fiecare generație are datoria de a avea grijă de următoarea, iar din acest motiv Coteț Roxana ne povestește ce a însemnat pentru ea și pentru Gherasim Cosmin organizarea celor două evenimente și ce putea fi îmbunătățit. Cum a luat naștere inițiativa? Firma respectivă [de evenimente] își ia în fiecare an o persoană din anul următor, care o să ajungă să fie în anul 3, ca să poată să aibă o continuitate la Facultatea de Informatică. În anul respectiv, Rareș Chelmușun, student, fusese contactat și, el înțelegându-se foarte bine cu Cosmin și știind că lui Cosmin îi place să organizeze astfel de evenimente, nu neapărat cursuri festive, dar evenimente în general, l-a contactat și i-a zis „Hei, uite, ai vrea să faci asta?”. El a fost foarte încântat, dar s-a gândit că mie îmi place și mai mult să organizez și după m-a sunat pe mine. I-am zis că „Măi, sună foarte bine” și chiar e așa, next level, față de toate petrecerile, și conferințele și tot ce făceam în ASII. Era mult mai serioasă treaba și era nevoie de mult mai multă implicare. Era un challenge mai mare pentru mine. […] Oarecum aveam și un regret că nu organizasem [cursul festiv sau banchetul] în clasa a XII-a, când se putea face chestia asta și am zis să nu dau cu piciorul acestei șanse. Am acceptat doar cu condiția să se ocupe și Cosmin. Care a fost structura echipei tale? Păi inițial am fost doar eu cu Cosmin, urmând ca apoi să mă gândesc că am nevoie de câte un reprezentat din fiecare grupă, ca să fie mai ușoară comunicarea cu celelalte grupe pentru că e mult mai simplu să comunici la 12 oameni decât la 300 și ceva. Deși, toate informațiile ajungeau și la ei direct, nu doar prin reprezentanți, adică prin postările mele de pe grupurile de Facebook, pentru că îmi doream ca toată lumea să aibă acces la informație. Dar pentru altfel de detalii, cum ar fi împărțitul robelor, mărimi și restul lucrurilor care erau, comunicarea se făcea prin intermediul reprezentantului grupei. Fiecare reprezentant era vocea grupei respective, el trebuia să știe tot ce se întâmplă în grupă și să-mi comunice mie mai departe ca să-mi fie și mie mai ușor să gestionez toată situația. Cum a decurs cooperarea cu studenții? Dar cu firma? Studenții au fost un pic cam sceptici la început. Poate greșeala noastră a fost că nu ne cunoșteau și nu știau povestea asta din spate, cum am fost contactați, motivația noastră efectivă. Am picat ca din aer. Cei din ASII mă știau și totul era ok. Am avut parte de susținerea lor pentru că mă cunoșteau. Pentru ceilalți e oarecum de înțeles, doar că pe atunci eu n-am conștientizat că asta ar putea fi o problemă. Poate asta aș schimba, aș pune altfel problema. Aș întreba mai întâi dacă ar fi de acord să mă ocup, nu m-aș autopropune. Iar cu firma, Andra, o tipă foarte de treabă. A fost mereu cu sugestii, mereu ea urmărește să-și îmbunătățească serviciile pe care le oferă. Ne zicea mereu „Hei, uite, asta e o noutate în materie de albume și noi facem cu catifea pentru că nu se tocește” […] Am făcut și un pic de research pe partea asta de firme. Deși am fost contactați de ei, am mai comparat și cu alte firme, cu alte oferte. […] Absolut tot ce a ținut de organizarea acestor evenimente a fost votat, nu a fost decizia mea, a fost decizia tuturor. Am avut vot, adică am votat cu ce firmă să rămânem și nu a fost doar decizia mea, a fost decizia tuturor [studenților]. Dar eu zic că firma a fost de ajutor, mereu când aveam o problemă ( nu aveam o tocă, se dezlipiseră ceva ), mă ajutau. Adică nu-mi întorceau spatele când spuneam „Hei, uite, s-a întâmplat ceva”. Și cu banii, era greu să-i strângem fiind foarte mulți oameni. E super greu să strângi bani! E teroare. [Firma] era înțelegătoare, îi spuneam „Hei, uite, pot să ți-i dau la data de … sau mai așteaptă-mă puțin”. Ce rol a avut facultatea în organizarea cursului festiv și a banchetului? Are un rol important, aș zice eu, doar că mi se pare că își aduce aportul mai mult spre final și doar atunci când cauți tu ajutor, nu ți-l oferă ea deja. În momentul în care am fost să vorbesc cu domnul Decan despre semnarea diplomelor, am aflat de fapt că trebuie să avem și un profesor care ține cursul festiv, pentru așa se numește acea prezentare de la cursul festiv pe care o ține un profesor. O prezentare non-tehnică care ar trebui oarecum să te înduioșeze și să te facă câteva minute să te gândești la cei trei ani de facultate, la cum a trecut vremea. […] Mă gândesc că ar fi bine dacă structura acestui curs festiv ar fi undeva postată. Din moment ce se respectă în fiecare an aceeași structură, ar trebui să fie făcută cunoscută, mă gândesc eu, nu să afli la final. […] Ca la o nuntă, știi că trebuie să faci asta, asta și asta, dar poți să mai adaugi tu alte lucruri chestii pe lângă. Dacă e să fie așa, și la un curs festiv ar trebui să se știe ce trebuie făcut musai și ce alte chestii poți tu aduce în plus. […] Eu de exemplu mi-am dorit ca fiecare grupă să-și aleagă un profesor care să înmâneze diplomele. Am zis că dacă studenții dintr-o anumită grupă au avut un profesorcineva o avut un profesor pe care l-au simțit ei mai apropiat, s-au înțeles mai bine cu el, în momentul respectiv, fiind așa un moment mai de suflet, să le înmâneze persoana respectivă diploma. […] Probabil că dacă aș fi început mai devreme să vorbesc cu domnul Decan ar fi fost mai ok. Aș fi știut ce mă așteaptă mai devreme, nu mai târziu. Cum s-au stabilit locațiile și datele evenimentelor? Locațiile și data evenimentelor erau în strânsă legătură pentru că locațiile sunt disponibile la anumite date din calendar. Ce s-a decis în legătură cu locația și data a rămas la latitudinea studenților. S-au făcut sondaje pe grupurile de pe Facebook, unde erau unul pentru cursul festiv și unul pentru banchet, pentru că nu toată lumea de la cursul festiv venea și la banchet. Adică să separăm oarecum, să nu voteze și cei care nu vin la banchet pentru banchet, că nu avea sens. Cu sugestii de locații a venit și Andra, tipa cu care organizam, pentru că ea, na, știa piața și știa cam ce locații sunt potrivite pentru numărul nostru de studenți. Dar i-am rugat chiar și pe colegii noștri să vină cu sugestii de locații și unii din ei au venit [cu sugestii], alții nu. După care s-a votat și majoritatea voturilor a decis locația. Într-un final rămăsese Palas, să mergem să facem acolo, iar cei de la Palas ne ofereau o listă întreagă cu date din care puteam să alegem. Iar eu cum am zis că am vrut să fiu transparentă, le-am pus efectiv pe toate și le-am dat un sondaj de vreo… nu știu câte opțiuni erau… peste 5 oricum. Erau foarte multe opțiuni din care să aleagă și foarte mulți aleseseră fix perioada în care a doua zi unii din ei aveau prezentare de licență, sau ceva de genul ăsta. Și într-adevăr, aici am intervenit și am zis că nu-i ok, trebuie să ne gândim la toți, trebuie să alegem o dată care să fie în regulă pentru toată lumea. […] Și am schimbat oarecum votul, ca să zic așa. Dar am refăcut votul. Au venit profesorii la cursul festiv? Dar la banchet? Ar fi bine să fie mai mulți [profesori care vin la cursul festiv]. […] Nu știu exact care e motivul pentru care profesorii nu vin în număr atât de mare la cursul festiv. Într-adevăr, sunt mai reci decât cei din liceu, dar totuși 3 ani e o perioada destul de mare în care să se creeze conexiuni între studenți și profesori. Din păcate, [la banchet] nu [au venit profesori], deși au fost invitați. Nu [au fost invitați] toți [profesorii], un număr mai redus de profesori, dar din păcate nici în momentul în care le-am înmânat invitația nu erau ferm convinși că o să vină. Au apreciat intenția, dar au zis că rămâne de văzut. […] Domnul Decan i-a transmis un mesaj unui coleg prin care îl anunță că nu mai poate ajunge si prin care ne felicita și ne ura toate cele bune.Domnul Decan în schimb ne-a zis că o să vină, dar nu a venit, dar i-a transmis lui Răzvan un mesaj. Ne-a anunțat că nu mai poate ajunge. Nici la cursul festiv nu au fost invitați toți [profesorii]. Fiecare reprezentant [al grupei] a trebuit să aleagă 3 profesori, dacă nu mă înșel, sau un număr de profesori pe care și-i doreau ei să-i invite, iar eu le ofeream invitații pe care urma să le înmâneze profesorilor respectivi. Din păcate, nu toți reprezentanții au ținut cont de asta și nu și-au ales profesori să invite, nu atât de mulți. Totul s-a terminat cu bine? Având în vedere toate circumstanțele și tot ce s-a întâmplat pe parcurs, eu zic că… nu zic că a fost cel mai bun curs festiv, dar nu a fost nici cel mai rău, se putea mai bine. Ca la orice alt lucru în viață, există și varianta de „mai bine”. Sper că cei care se ocupă anul ăsta de organizare să ceară sfaturi atunci când ajung într-un punct în care nu știu ceă să facă sau să fie mai implicați, toți [studenții], pentru că până la urmă este cursul lor festiv, nu e doar al celor care organizează. E un eveniment la care cu toții ar trebui să ia parte, să fie implicați. Redacția Ziarului de ASII speră că informațiile prezentate se vor dovedi utile și abia așteptăm să scriem și despre ce se va întâmpla în acest an universitar. Dar până atunci, mult succes echipei în organizarea celor două evenimente din primăvară! ... Loc iubit7 noiembrie 2019LifestyleAnul trecut, pe 24 mai, am postat un articol în care vă povesteam că avem un sediu proaspăt renovat, pe care, dacă l-ați ratat, vă invităm să-l citiți aici. Am simțit nevoia să revenim cu un articol, întrucât însemnătatea sediului pentru noi a crescut în timpul ce a trecut. Povestea sediului ASII începe cu multe generații de voluntari în urmă. De-a lungul anilor, a trecut prin numeroase transformări, fiecare generație încercând să facă din sala C123 un loc cât mai primitor, potrivit nevoilor lor. Aceste transformări nu au fost, însă, doar de natură umană. Acum 2 ani, în urma unor ploi abundente, sediul a fost inundat și, în ciuda eforturilor de a combate cât mai repede această problemă, a avut destul de mult de suferit. Desigur, lucrurile nu au fost lăsate așa. Câțiva voluntari cu inițiativă s-au strâns într-o vacanță hotărâți să zugrăvească și să pună parchet nou. Rezultatul a fost unul mai mult decât mulțumitor și ne-a învățat încă o lecție importantă despre lucrul în echipă. Activitățile din sediu au fost reluate, mulți voluntari petrecând cu drag timpul liber dintre cursuri socializând sau ajutându-se la învățat. Apoi a apărut vestea colaborării cu beenear: transformarea sediului într-un loc vesel, unic, special pentru voluntari, care să reflecte întru totul spiritul ASII. Am prețuit gestul deoarece, încă de acum aproximativ 7 ani, beenear ne-a sprijinit constant, mai ales în cadrul proiectului nostru FII Practic și interesul lor față de sediu a venit ca o confirmare a unui lucru bine făcut. Cum îți dai seama că un loc este iubit? Atunci când nu este lăsat singur. Sunt rare momentele în care nu găsești vreun omuleț în sediu. Sediul ne este acum loc de întrunire, de dezbătut idei, de împăcare fără supărare, de vorbit, de muncit, de trăit. Ne este locul frumos unde putem fi aproape unul de celălalt, unde proiectele și programele noastre prind viață. Mulțumim încă o dată echipei beenear pentru că au însuflețit sediul nostru! Și, pe această cale, invităm bobocii, care încă nu au făcut-o, să facă o vizită dragului nostru sediu, într-o fereastră sau pauză de la facultate. Avem și cafea! ... Viața dincolo de catedră4 noiembrie 2019Interviu / LifestyleI-ai văzut de atâtea ori la facultate, predând lecții stufoase și scriind exerciții complicate la tablă. Îți vine greu să îți imaginezi profesorii în orice altă ipostază. Probabil te gândești că și acasă principala lor ocupație e să scrie demonstrații sau cod. Dar dacă ți-aș spune că după ce ies pe ușa facultății încep și ei să simtă dorința omenească de a se destinde după o zi de muncă? Ca să demontez mitul pedagogului care nu există în afara catedrei, am luat contact cu o parte din profesorii noștri și am strâns toate descoperirile mele în acest articol. Dacă vrei să afli cine nu se dă în lături de la un meci de fotbal cu studenții, cine e antrenor de tenis de câmp în timpul liber, cine e pasionat de fotografie sau cine a ținut o cioară ca animal de companie, ai ajuns în locul potrivit. Adrian Iftene, decan al Facultății de Informatică și profesor universitar Dacă ai fost la ASIIadă, cu siguranță ai avut plăcuta surpriză de a descoperi că domnul decan este un împătimit al sportului și că nu ar ezita să joace fotbal cu studenții. A mai jucat și baschet, badminton, tenis de masă și biliard, dar marea lui pasiune este tenisul de câmp: “Din câte îmi amintesc am început să joc pe la 5-6 ani și la 9 ani deja participam la prima competiție de amatori. În acei ani erau foarte cunoscută competiția “Daciada” pentru pionieri, unde copii din toate județele țării erau încurajați să facă sport. Erau etape locale (la nivelul localităților și municipiilor), după care erau etape județene și etapa națională. De la 9 ani până la 16 ani am participat în fiecare an la etapa națională alături de colegii mei, reprezentând orașul Bârlad și județul Vaslui. Am obținut rezultate destul de bune, câștigând de 3 ori titlul de campion național (la 12, 14 și 16 ani), odată am fost vicecampion național (la 10 ani), am ocupat și locul 4 și locul 6. După ce am împlinit 16 ani, a fost revoluția iar Daciada a dispărut. După un timp, am dat la Facultate și de atunci nu am mai jucat așa de mult și de intens tenis. Încă mai merg de două ori pe săptămână la tenis, iar în vacanța chiar mai des, dar jucăm de plăcere, pentru a face mișcare și pentru a fi mai sănătoși. Chiar le recomand și studenților să facă mișcare cât pot de des, să meargă la materia facultativa Sport, să găsească timp și pentru activități în aer liber sau într-o sală de sport.” O altă pasiune a domnului decan este și arta, pe care a descoperit-o participând în copilărie la cercul de pictură de la Casa Pionierului: “La cercul de pictură se lucra săptămânal, iar periodic lucrările erau trimise la competiții și concursuri naționale și internaționale. Și aici am obținut rezultate frumoase, obținând de mai multe ori premiul întâi la competițiile naționale, dar obținând și medalia de aur la competiția internațională de la Ulan Bator (din Mongolia) și o mențiune la o competiție internațională din India (care era foarte puternică). Îmi pare rău că nu mai reușesc să-mi aloc timp pentru a picta, dar sper ca în viitor să reușesc să fac asta. În schimb particip când am ocazia la vernisaje și expoziții aici în Iași sau în alte orașe pe care le vizitez.” Cosmin Vârlan, profesor universitar Și domnul Vârlan are pasiuni pe care poate nu te-ai aștepta să le găsești în același om: “De când am fost mic mi-a plăcut electronica: să aprind beculeţe, să fac motoraşele să se învârtă. Poate această pasiune a fost insuflată şi de tatăl meu, electronist profesionist. Pasiunea pentru electronică s-a reactivat în momentul în care am luat contact cu platforma Arduino. Am putut să combin electronica cu o altă pasiune pe care o am din liceu: programarea. Îmi place să călătoresc şi să văd locuri noi, îmi place să fac fotografii, să vizionez un film bun (deşi sunt din ce în ce mai rare), să interacţionez cu oamenii – acesta fiind şi unul din motivele pentru care am devenit profesor.” Cristian Masalagiu, profesor universitar Domnul Prof. Masalagiu este un alt profesor activ: “Din cauza vârstei, hobby-urile mele „extra” nu sunt foarte multe. Recunosc totuși că față de tinerețe nu și-au schimbat prea mult „esența” ci doar „intensitatea”. Îmi place sportul, fotbalul în special, pe care nu-l mai pot practica. Merg însă o dată pe săptămână la sală și mă axez pe înot. Îmi place muzica („nu zgomotul”): jazz, simfonică, chiar pop „modernă” (dar melodioasă). Merg o dată pe săptămână la Filarmonică, ascult frecvent pe Youtube. Îmi plac filmele „de investigație”/„detectiviste”. Adică filmele așa-zis „polițiste”, dar nu cele cu violențe /de groază/crime oribile; cele cu crime/fapte ilegale care se rezolvă „mintal”/ „logic” (sic !), fără vinovați „scoși din joben”. Sunt un fan al al drumețiilor; este extraordinar să vezi locuri/oameni/obiceiuri noi; la mare, la munte, în orașe „speciale”; în țară (n-o s-o cunoaștem niciodată cum ar trebui …), dar și în străinătate. Îmi doresc să mă întâlnesc cât mai des cu familia, cu persoanele la care țin. Mă refer la petrecerea timpul împreună, nu la conversații pe rețele de socializare.” Corina Forăscu, profesor universitar “Mă cam dedic oamenilor, fie ei copii, prieteni, studenți sau vârstnici. Nu cred că poate fi numit hobby, dar îmi place să ajut ori de câte ori o pot face. Și pentru asta sunt destul de prezentă la multe dintre evenimentele comunităților în care mă aflu… în Iași sau în străinătate. Iubesc natura și animalele de când mă știu și am crescut, pe lângă tradiționalele (și aproape permanentele) exemplare de pisici europene sau câini de rasă (Dog German, Ciobănesc german sau Bull Terrier) sau salvați de pe străzi, și unele ceva mai aparte precum broaște țestoase (adunate de pe șosele din Grecia), o cioară (din Copou), un pui de uliu pe care l-am învățat să zboare și porumbei. De la ele toate îmi trag energia, așa mă inspir și merg mai departe. Călătoresc mult. Cel mai des în folosul facultății, cu proiecte, mobilități și altele. Recomand mereu studenților să călătorească… așa cunoști, experimentezi, înveți, îți faci noi prieteni. Și da. Muzica. Preponderent clasică, dar nu numai. Cam de jumătate de an mi-am redescoperit un prieten vechi și bun din copilărie – pianul. Comunicăm tare bine și foarte frecvent cu el ies din stările oarecum mai dificile.” Bogdan Pătruț, profesor universitar Domnul Prof. Pătruț ne-a povestit despre pasiunile lui din copilărie și despre actualul lui proiect de suflet: “În copilarie și în tinerețe am fost pasionat de pictură și de desen. O parte din tablouri sunt acum expuse chiar în casa mea. Am vrut să devin arhitect până în clasa a XI-a, când m-am răzgândit și am dat admiterea la matematică. Programarea am învățat-o singur, de la 14 ani și pot spune că sunt un autodidact în multe domenii. Pasiunea mea este educația, în timpul liber investesc în copii și în tineri. Am derulat o serie de proiecte social-educaționale, pe cont propriu și în cadrul Asociației EduSoft, în ultimii 6 ani. Cred că rolul unui profesor este și dincolo de catedră, pentru că un profesor are și un rol formativ. De mai puțin de un an am creat un cerc de „Programare cu răbdare” la Bacău, prin care urmăresc creșterea interesului față de informatică, matematică aplicată și alte domenii STEM a tinerilor din centrul Moldovei. Cei peste 350 de elevi înscriși la cerc au primit lecții de la diferite personalități din lumea informaticii și a învățământului informatic, inclusiv de la studenți sau profesori din facultatea noastră. Acum proiectul s-a extins și s-au înființat centre locale la Iași, Timișoara, Zalău, Adjud, Târgu Ocna și în alte localități urmează să se înființeze în curând.” Cine dorește să ajute cercul, o poate face aici: https://gogetfunding.com/coding-with-patience/ Anca-Maria Nica, asistent universitar După cum probabil ai ghicit dacă ai avut ocazia de a participa la un seminar de-al dumneaei, doamna Nica este pasionată de dezvoltarea personală: “De mai mulți ani, am fost atrasă de dezvoltarea personală sub toate aspectele. Timpul este cea mai prețioasă resursă pe care o deținem toți în aceeași măsură, însă diferența o face felul cum învățăm să o folosim eficient. Îmi împart timpul liber între lectură, studiu, scris, participare la cursuri de dezvoltare personală etc. Aptitudinea de a vorbi în public o consider importantă pentru o comunicare eficientă, iar la dezvoltarea acesteia a contribuit semnificativ cursul Speaker Elite ținut de Andy Szekely și acreditarea de formator din partea Ministerului Educației și Ministerul Muncii. Certificarea internațională John Maxwell Team ca speaker, trainer și coach mă ține conectată la un mediu de creștere foarte benefic unde găsesc multe modele prin care pot să-i ajut și pe alții. Poți să schimbi lumea în măsura în care te schimbi pe tine.” Este pasionată și de muzică. Are și un hobby la care poate nu te-ai fi așteptat: “Ca hobby-uri aş mai putea adăuga drumețiile pe munte și sportul, între care un loc deosebit îl ocupă Aikido. Muntele mă inspiră, îmi dă încredere, sănătate și multă bucurie. Aikido se traduce prin calea armonizării energiei. Este un sport prin care te educi și te disciplinezi pe tine însuţi. Are la bază principiul non-rezistenței. Ca apa care atunci când o împingi nu se opune, dar revine neschimbată la loc, pe când o masă, când o împingi, opune rezistență și în consecință rămâne sub efectul venit din exterior, mutată. Toate acestea au aplicabilitate în viața de zi cu zi.” Alexandru Spiridonică, colaborator Domnul Spiridonică este o altă dovadă vie că nu toți oamenii din IT sunt sedentari: “Pentru mine mai mult decât un hobby, mai degrabă ca o religie este sportul și mișcarea în general. Am fost și încă sper că mai sunt sportiv de performanță, când eram copil și junior am fost jucător de tenis de câmp de performanță. Fără a fi campion și fără a avea pretenția că am fost de nivel de lot național, pot spune că am avut ceva rezultate în concursurile din țară, cel mai sus am fost locul 18 în țară la categoria de vârstă 17-18 ani.” Acum antrenează atât copii, cât și adulți la acest sport. Pe lângă tenisul de câmp, domnul Spiridonică știe să joace fotbal, baschet, tenis de masa și bowling, și ar vrea să se perfecționeze și la biliard. Un alt hobby al dumnealui este cititul, deținând o bibliotecă de câteva mii de volume din diverse domenii: “Nu există neapărat un domeniu preferat, dar mi-au plăcut mereu cărțile despre marii conducători militari (am în casă peste 30 de cărți despre Napoleon, de exemplu). De asemenea sunt pasionat și de istoria artei, și recomand tuturor să citească fascinanta lume a Renașterii din Italia, fără discuție cea mai frumoasă perioada a artei.” Îl pasionează și muzica: “Ca un alt hobby ar fi muzica anilor 80, consider că tot ceea ce se scoate acum pe piața muzicală este un gunoi în proporție de 95% (ca să folosesc eroarea statistica acceptata, că doar țin ore de Probabilități și Statistică). Diferența dintre muzica mai veche, anii 60-70-80, 90 chiar, e făcută de contribuția și vocea artiștilor, cea de azi e făcută de tehnologie, practic nici nu îți mai poți da seama dacă artistul X sau Y, care e în mare vogă, dacă îl pui să cânte live, s-ar putea descurca”. Sper că după ce ai terminat de citit acest articol ai ajuns să îți vezi profesorii cu alți ochi: poate te-ai regăsit și tu în hobby-urile acestora, poate ți s-a părut interesant ce ai citit despre ei, poate încă te miri cum niște oameni atât de ocupați își găsesc timp pentru atâtea activități. Oricum, cu siguranță ai găsit motive în plus să îi admiri pentru energia, pasiunea și modul lor de a se organiza. ... 1, 2, 3 și…21 octombrie 2019Activitați ASII / InfoStudențiNoul an universitar a început în forță. Curtea facultății s-a umplut de studenți, fețe noi cu ochi curioși și plini de speranță pentru un nou început, dar și fețe vechi, gata să îi ghideze pe noii sosiți prin lumea studenției și să îi ajute să se descurce în această lume univers, unde o imagine care se mișcă nu se mai numește magie, ci doar priceperea unui student care, după ani de muncă, este gata să uimească lumea cu informațiile oferite de această nouă experiență, numită studenție la facultatea de informatică. După o mică plimbare prin fața facultății, am început să punem studenților niște întrebări despre experiența lor de până acum. Prima persoană cu care ne-am intersectat a fost Adrian, student în anul III și voluntar ASII. Cu o atitudine deschisă, Adrian ne-a răspuns la întrebări. Prima dată l-am întrebat cum i se pare acest an universitar în comparație cu celelalte: ne-a spus că datorită licenței, acest an este mult mai ușor decât anul precedent. Deși volumul de muncă din anul 2 i s-a părut considerabil, Adrian crede că munca lui a fost răsplătită și a învățat multe lucruri care îl vor ajuta mai departe în cariera lui în IT. Una dintre materiile care l-au ajutat a fost Ingineria Programării din anul 2, unde a descoperit metodologiile de lucru din firmele IT, pe care le-a regăsit și în cadrul internshipului de care s-a bucurat vara aceasta. Ne-a povestit și cum l-a ajutat ASII: îndrumarea celor din ani mai mari l-a ajutat pe Adi să-și folosească cât mai bine timpul, învățând într-un mod eficient, care să-i permită să păstreze un echilibru între viața socială și cea academică. Georgiana, studentă în anul II, ne-a întâmpinat cu un zâmbet larg și multă căldură: pentru ea, noul an a început cu bine, dar oboseala începe să se arate. Îi place că materiile din acest an sunt mai practice în comparație cu cele din anul I și și-a propus să înceapă să învețe cât mai din timp. Uneori merge la același seminar de mai multe ori pentru a-și fixa mai bine cunoștințele. Ca așteptări pentru anul acesta, Georgiana își dorește să experimenteze mai mult din sfera IT, în scopul de a se pregăti pentru un viitor job după terminarea facultății. A oferit și sfaturi pentru cei mai mici: să profite cât mai mult de timpul liber pe care îl au, să investească în ei și să fie curajoși. Maria, studentă în anul II, auzind că acest an este unul mai greu, și-a propus să meargă la toate cursurile și să lucreze mai din timp. Cu o atitudine foarte încrezătoare, aceasta spune că acest semestru va da tot ce e mai bun ca să ajungă la bursă și să nu mai audă niciodată de restanțe. Pentru ea, anul I a fost și o ocazie de a învăța cum să învețe. Întrebată cum i se pare noul an universitar, Laura, studentă în anul III, a devenit nostalgică după anii frumoși ce s-au scurs atât de repede: “Challenging, puțin spus. În ceea ce privește facultatea, e ultimul an și cumva șansa ta să te autodepășești în tot ce ai de făcut, să faci nopțile nedormite de înainte de examene să conteze și să demonstrezi că ai învățat, cumva, ceva din asta. În ceea ce privește ASII, e ultima generație pe care o văd “îndeaproape” și înseamnă extrem de mult pentru mine să observ cât de mult a evoluat totul în acești doi ani. Mă ia o nostalgie nebună când mă gândesc că se termină anii de facultate.” Dacă ar putea schimba ceva, ar elimina acel spirit competitiv “toxic” și atitudinea de “fiecare pentru el” care încă mai există în unii studenți. Laurențiu, un alt student din anul III, a ținut să le ofere studenților din anul I un sfat, și anume să aibă mereu curajul de a pune întrebări atât profesorilor, cât și celorlalți studenți. Și Mădălina ne-a sfătuit să profităm cât mai mult de anii studenției, aceștia fiind cei mai frumoși ani ai vieții. Ea e de părere că nu ar trebui să ne grăbim să obținem un job din primii ani și că după terminarea facultății vom avea tot timpul înainte să lucrăm. Cât despre mine, student în anul II, consider că acest an universitar este unul greu, foarte diferit față de primul, și am început cu așteptarea de a nu mai avea restanțe, ceea ce mă motivează să învăț. Ca modificări, nu cred că ar fi nevoie în acest moment, nu pentru că nu ar fi nimic de îmbunătățit, ci pentru că, din punctul meu de vedere, totul este destul de echilibrat. Cât despre un sfat pentru cei de anul I, nu fiți mândri, ci fiți umili și întrebați când nu știți ceva, ori pe profesori, ori pe cei din anii mai mari; noi suntem aici să vă ajutăm, nu să vă judecăm. Așa cum am spus la început, curtea facultății este plină de asemenea de fețe noi, care au avut disponibilitatea să-mi răspundă la întrebări. Ei încă au mici dificultăți în a-și organiza timpul, dar sunt de asemenea bucuroși de această nouă provocare ce îi va învăța ceva nou și practic. De asemenea, ei sunt bucuroși că pentru prima dată au doar materii pe care ei le consideră ajutătoare în a deveni cât mai pricepuți în domeniul IT și fascinați de atâtea lucruri noi care în acest moment par uimitoare. Una dintre așteptările acestora este aceea de a-și face cât mai mulți prieteni cu care să poată discuta despre tot felul de subiecte ale acestei noi experiențe, prieteni cu care să poată crește în această comunitate, care îi va ajuta să își găsească direcția în viață. Acestea fiind spuse, sperăm ca acest an să fie unul cât mai productiv și să reprezinte pentru toată lumea nu doar niște ore la care trebuie să te duci pentru a obține o diplomă, ci o experiență de neuitat, una din care înveți, în care te distrezi și îți faci prieteni noi în același timp. În cele din urmă asta reprezintă facultatea: o ascensiune spre viața noastră ca adult. ... Parteneri FIICode1 iunie 2019Activitați ASIIFIICode 2019 a fost o ediție de succes a acestui proiect marca ASII în colaborare cu FII, proiect ce crește de la an la an considerabil și care croiește noi drumuri invățăceilor și nu numai, în piața IT. Pe lângă munca asiduă a voluntarilor și a coordonatorilor, un rol major l-au avut și partenerii noștri ce ne-au oferit suport necondiționat și cu care am avut o relație minunată. Le mulțumim sincer tuturor firmelor și organizațiilor pentru implicare și disponibilitate și vă invităm în rândurile următoare să îi descoperiți atat pe ei, cât și munca lor! Levi9 Deschidem cu entuziasm lista de parteneri cu prima companie, Levi9 IT Services. Levi9 este un furnizor european de servicii de inginerie software nearshore cu centre de dezvoltare și livrare în Serbia, Ucraina și România, având sediul central în Amsterdam. În Iași, compania are în prezent o echipă de peste 130 de profesioniști ce produc constant produse de calitate si personalizate fiecarui client in parte! Vă invităm să aflați mai multe despre aceștia pe site-ul lor: https://www.levi9.com/. De asemenea, ii puteti gasi si pe toate platformele importante de social media( Facebook, Instagram si Linkedin) Mulțumim, Levi9 ! ITst Suntem mândri că pe lista partenerilor noștri, Asociația ITst își face simțită prezența. ITst este un grup de inițiativă ce se adresează tinerilor pasionați de IT ce doresc dezvoltarea continuă, atât pe plan personal, cât și profesional. Echipa acestei comunități oferă contextul aprofundării cunoștințelor în domenii diferite din lumea IT-ului prin sesiuni de învățare susținute de oameni deschiși și prietenoși, dornici să își împărtășească cunoștințele. Vă invităm să vă familiarizați mai în detaliu cu munca acestora vizitându-le site-ul: https://it-st.ro/. Mulțumim, ITst ! Profidata Profidata este un furnizor elvețian de servicii software care se ocupă cu managementul investițiilor pentru industria financiară. Fondată în anul 1985, compania are sediul central în Zürich. Cu peste 30 de ani de inovație, Profidata oferă produse de înaltă calitate clienților săi. Aflați mai multe despre companie pe site-ul: https://www.profidatagroup.com Mulțumim, Profidata! GDDI Munca noastră nu ar avea continuitate dacă cei din comunitatea GDDI nu ne-ar fi alături. GDDI, prescurtarea de la Game Design and Development Iași reprezintă un grup de oameni pasionați de aceste două domenii ale IT-ului, săritori și foarte sociabili. Entuziasmul lor pentru acest proiect aduce mereu zâmbetul pe buze tuturor și crează o atmosferă deosebită. Pentru încrederea acordată, devotament și implicare, mulțumim! Pentru a fi la curent cu toate noutățile prezentate de aceștia, accesează următorul link: https://www.facebook.com/gdd.is Mulțumim GDDI ! NetRom Software FIICode este un proiect ce are ca scop scoaterea în evidență a unor tineri pasionați de domeniul IT. Odată cu experiența vine și eficiența cu care aceștia își duc la bun capăt proiectele, partenerii noștri de la NetRom Software, fiind foarte iscusiți în acest domeniu. NetRom Software este o firmă de IT din Craiova ce are ca obiectiv principal de peste 17 ani, optimizarea proceselor de dezvoltare software, devenind un important centru de expertiză în dezvoltarea de software. Înființată în 1998, ea dezvoltă software critic pentru procesele de afaceri pentru ISV (Independent Software Vendors) și pentru un număr tot mai mare de companii cotate la bursă, din întreaga lume. Mai multe despre aceștia puteți afla pe site-ul: https://www.netromsoftware.com/ . Mulțumim NetRom Software ! AROBS Transilvania Software În fiecare an ne străduim să scoatem la lumină prin evenimentul nostru potențialul tinerilor pasionați de programare. Însă acest lucru nu ar fi posibil fără sprijinul companiilor care înțeleg cât de important este să susținem această pasiune cât mai devreme, încât ei să-și urmeze drumul visat. AROBS Transilvania Software este una din companiile partenere la evenimentul nostru și o companie de top în domeniul serviciilor software. De curând a fost premiată printre cele 15 business-uri finaliste în competiția Made in Romania, organizată de Bursa de Valori București. Compania are filială locală și în Iași, prin care își dorește să creeze un ecosistem activ în mediul IT, unde pasionații să-și găsească oportunități de creștere și experiență. AROBS este o companie cu capital pur românesc, cu sedii în 7 orașe din țară și 6 birouri internaționale. Aria de expertiză cuprinde domenii precum Automotive, Travel, IoT&LifeSciences, Enterprise Solutions, cât și produse proprii. Mai multe detalii despre companie și oportunitățile oferite de ei poți găsi aici https://www.arobs.com/careers/. Mulțumim AROBS Transilvania Software!... Masterul de Studii Avansate în Informatică28 mai 2019InfoStudenți / InterviuSeria de articole despre programele de masterat ale FII continuă cu un articol despre un master mai neconvențional, dar cu o importanță deosebită pentru activitatea de cercetare în facultate: Masterul de Studii Avansate în Informatică (MSAI). Cercetarea înseamnă muncă, dedicare, inovație și progres. Acest domeniu ar trebui să fie cu atât mai valoros pentru noi cu cât știm că România nu stă foarte bine la acest capitol: în perioada 2002-2015, țara noastră a înregistrat cea mai drastică scădere a numărului de cercetători din Europa (conform unui studiu al Patronatului Investitorilor Autohtoni), astfel nu e de mirare că dintre țările central și est-europene, România are de departe cel mai mic număr de cercetători la 1 milion de locuitori*. Dacă recunoști gravitatea acestei probleme, nu uita că schimbarea începe cu tine: poate chiar tu poți aduce o contribuție în dezvoltarea cercetării în România, iar FII îți pune la dispoziție tot sprijinul necesar prin programul de master în cercetare. Pentru a afla mai multe despre acesta, am stat de vorbă cu domnul Prof.dr. Dorel Lucanu, director al programului MSAI, despre scopul și organizarea acestui masterat, prin ce se deosebește față de celelalte masterate, rezultate obținute de actualii studenți, ce calități sunt necesare și cum s-ar putea pregăti un student pentru un masterat în cercetare. Care a fost motivația de a înființa masterul de cercetare? Masterele de cercetare au fost înființate în fiecare facultate în urma unei decizii a conducerii universității, dată cu câțiva ani în urmă. La Facultatea de Informatică el s-a numit Masterul de Studii Aprofundate în Informatică (MSAI). Denumirea în engleză este Advanced Studies in Computer Science. Motivația de la care am pornit include: un interes mai scăzut al absolvenților de master pentru studii doctorale și activitatea de cercetare, cauzat de condițiile mult mai puțin competitive comparativ cu cele oferite de industria IT; durata studiilor doctorale de 3 ani este prea scurtă pentru finalizarea unei teze de calitate; necesitatea întăririi și împrospătării grupurilor de cercetare din facultate; lipsa de atracție a posturilor de asistent scoase la concurs de către facultate. Pornind de la aceste necesități, am stabilit următoarele obiective: activitatea din cadrului masterului să fie dedicată “full-time” doar cercetării; planul de învățământ să fie individualizat și să sprijine tema de cercetare, fără încărcarea suplimentară a sarcinilor de predare ale colectivului de cadre didactice existent, deja subdimensionat; crearea unui izvor care să alimenteze cu tineri pregătiți școala doctorală a facultății; creșterea interesului pentru o carieră de cercetare și didactică în învățământul superior (în special în cadrul facultății). În primii ani, acest master nu a funcționat, deoarece a avut un statut neclar și candidații nu au fost interesați. Începând cu 2017, am găsit o formulă care pare a fi câștigătoare. Elementele esențiale pe care le-am pus la baza acestei formule pentru atingerea obiectivelor includ: flexibilitate maximă în configurarea unui plan de studiu personalizat, masterandul fiind cel care și-l construiește; libertate în alegerea temei de cercetare sub coordonarea unui cadru didactic ales de masterand; continuitate prin posibilitatea de a aprofunda tema de cercetare în cadrul studiilor doctorale; implicare în activitățile didactice și de cercetare ale facultății, în cadrul laboratorului de stagii din cadrul Departamentului de Informatică. Acest laborator a fost creat cu doi ani în urmă cu scopul de a implica studenții în activitățile din cadrul facultății; aplicare imediată a rezultatelor cercetării în practică, atunci când tema de cercetare este propusă în colaborare cu compania la care lucrează masterandul sau care oferă bursă. Planul de studiu are o structură similară cu cel al masterelor profesionale, dar lista disciplinelor este construită de către masterand prin alegerea celor existente la programele de master, ce îl ajută în dezvoltarea temei de cercetare. Începând cu anul universitar următor toate disciplinele de la master vor avea un număr egal de credite (7.5), astfel că gradul de libertate în alegere va fi maxim. În cazuri excepționale se poate alege și o disciplină opțională ce nu a fost urmată la licență, urmând ca numărul suplimentar de credite să fie realizat prin activități suplimentare. Câte o disciplină pe semestru va fi dedicată activității la tema de cercetare. Tema de cercetare este aleasă în colaborare cu profesorul coordonator. Viitorul masterand poate propune el tema, caz în care va trebui să-și găsească un profesor care să fie de acord să-l coordoneze în realizarea temei. În cazul când acesta lucrează, tema poate fi una propusă de compania unde lucrează, iar compania să fie de acord ca activitatea la tema propusă să fie parte din sarcinile de serviciu. Ne puteți oferi exemple concrete de realizări/publicații ale studenților de la masterul de cercetare? Sigur că da, cu mare plăcere. Iată o listă parțială cu titluri de lucrări (ordinea este aleatoare): Titlu: Increasing Protection against Internet Attacks through Contextual Feature Pairing Autori: masterand Ingrid Stoleru împreună cu Adrian Popescu și Dragoș Gavriluț Titlu: UAIC at SemEval-2019 Task 3: Extracting Much from Little Autori: masteranzii Cristian Simionescu, Ingrid Stoleru, Diana Lucaci împreună cu Gheorghe Bălan, Iulian Bute (student la master profesional) și Adrian Iftene Conferința: SemEval-2019 – International Workshop on Semantic Evaluation, 2019 Titlu: Vehicle Routing and Scheduling for Regular Mobile Healthcare Services Autori: masterand Cosmin Pascaru împreună cu Paul Diac Conferința: ICTAI (International Conference on Tools with Artificial Intelligence), 2018 Titlu: Semantic Web Service Composition based on Graph Search Autori: masterand Liana Tucar împreună cu Paul Diac Conferința: International Conference on Knowledge-Based and Intelligent Information & Engineering Systems, volum: 126 (Procedia Computer Science), 2018 Titlu: FoodAR – An Augmented Reality Application used in Gastronomy Autori: masterand Mirela Chițaniuc împreună cu Bianca Miron și Adrian Iftene Conferința: RoCHI 2018 Titlu: GeoAR – An Augmented Reality Application to Learn Geography Autori: masterand Mirela Chițaniuc împreună cu Adrian Iftene Conferința: RRIOC 2018 Se observă că cele mai multe articole au fost prezentate la conferințe. Facultatea sprijină participarea masteranzilor și doctoranzilor la conferințe, unde aceștia au posibilitatea de a se întâlni și interacționa cu cercetători de valoare din întreaga lume. Informatica fiind un domeniu foarte dinamic, conferințele constituie mijlocul cel mai rapid de a-ți face cunoscute rezultatele și de a le compara cu cele obținute de alte colective ce lucrează la același subiect sau foarte apropiat. În multe cazuri, participarea la conferințe este sprijinită și de către companiile IT din Iași, prin oferirea de suport financiar. De ce credeți că un student ar fi interesat de un master de cercetare? La oricare dintre masterele profesionale (Sisteme Distribuite, Inginerie Software, Optimizare Computațională, Lingvistică Computațională, Securitatea Informației) se poate face și cercetare, în egală măsură la fiecare dintre ele. De asemenea, absolvenții acestor mastere pot candida la admiterea la studii doctorale. Activitatea de cercetare în cadrul acestor mastere este una suplimentară celei de studiu profesional; deoarece majoritatea masteranzilor lucrează, nu le mai rămâne timp pentru cercetare. În cadrul masterului de cercetare dorim ca cele două activități să se contopească, astfel încât masterandul să poată aloca mai mult timp documentării și cercetării. Așa cum am menționat mai sus, o disciplină din plan va fi alocată lucrului la tema de cercetare în fiecare semestru. Ideal ar fi ca masterandul SAI să nu fie angajat sau să fie angajat în cadrul laboratorului de stagii din cadrul Departamentului de Informatică. Acest laborator a fost creat pentru a implica studenții, de la toate formele de studiu, în activitățile facultății, inclusiv cele de cercetare. Dacă este angajat la o companie de IT, atunci tema de cercetare să fie parte din obligațiile de serviciu. În plus, flexibilitatea alegerii programului de studiu și libertatea temei de cercetare pot ajuta foarte mult. La masterul de cercetare, se pot ataca teme specifice oricărui master profesional sub coordonarea unui cadru didactic ce predă la masterul profesional. Masterul de cercetare se dorește să fie o completare a acestor mastere și nu un contracandidat. Ce calități ar trebui sa aibă un student pentru masterul de cercetare? Să fie pasionat de cercetare, să-i placă tema de cercetare aleasă, să fie dispus să-i dedice timpul și efortul necesare, să aibă acumulate din timpul licenței cunoștințele de bază pentru a porni un demers științific. Aici se poate pune întrebarea “cum își dă seama un student de la licență că este pasionat de cercetare“. Răspunsul este chiar masterul SAI, care oferă condițiile ideale unde astfel de aptitudini pot fi testate. În cazul în care tema de la lucrarea de licență a presupus deja începerea unui demers de investigare a unei teme de cercetare, acesta poate fi continuat cu succes la masterul SAI. Oricare dintre colegii mei este bucuros să coordoneze un masterand SAI. Pentru a asigura o diversitate cât mai mare, dorim ca un cadru didactic să coordoneze maximum doi masteranzi. Există vreo materie în anii de licență care să-i pregătească pe studenți pentru masterul de cercetare? Din experiența de până acum, pot spune că toate materiile obligatorii din facultate sunt utile atât pentru activitatea de cercetare cât și pentru cea profesională. Paleta largă de cursuri opționale poate ajuta la alegerea și familiarizarea cu problematica viitoarei teme de cercetare. Lucrarea de licență poate constitui deja un punct de plecare pentru demersul științific din cadrul MSAI, dar încurajăm și atacarea de teme noi, care să constituie provocări incitante pentru masteranzi. Care sunt oportunitățile pentru absolvenții unui master de cercetare? În afara oportunităților pe care le are un absolvent de la un master profesional, absolvirea MSAI poate oferi un avantaj în urmarea studiilor doctorale – unde poate fi continuată tema de cercetare – și apoi a unei cariere academice, în ocuparea unei poziții într-un departament de cercetare al unei companii de IT. De asemenea, un absolvent MSAI are șanse mari de a fi implicat în rezolvarea de probleme cu grad ridicat de dificultate și, implicit, șansa de a ocupa o poziție mai bună în cadrul companiilor de IT. * https://data.worldbank.org/indicator/SP.POP.SCIE.RD.P6... ASII Rewind24 mai 2019Activitați ASII / Divertisment / InfoStudențiOdată cu venirea căldurii și cu terminarea anului universitar, am avut onoarea să pășim în noul sediu ASII, renovat de curând, cu ajutorul celor de la beenear. Cu ocazia acestei realizări, a avut loc un eveniment în premieră marca ASII: “ASII REWIND”, ce și-a propus prezentarea activității și reușitelor celor din asociația noastră. Invitați la acest eveniment au fost reprezentanți de la beenear, Domnul Decan Adrian Iftene, Doamna Prodecan Lenuța Alboaie, precum și alte cadre didactice, dar și voluntari ASII. Iar prezentatorul nostru a fost președintele ASII, Răzvan Borșan. ”Prezentarea ASII Rewind sperăm să devină o tradiție de acum încolo. Noi am definit acest eveniment și l-am avut în minte ca o retrospectivă a progresului nostru din ultimii ani”, spune Președintele ASII. Acesta mai menționează că dorește ca reușitele să devină mai vizibile pentru a demonstra de ce este ASII capabil. Ca urmare, am asistat la discursul Domnului Decan, în care descrie relația sa și a conducerii facultății cu ASII: ”În primul rând, țin să vă felicit, sunteți o asociație frumoasă, văd numai fețe zâmbitoare aici, ceea ce e super. E o organizație care ne încurajează pe noi (n.r. profesori) să organizăm evenimente.” Menționează numele a 3 studenți care s-au ocupat de coordonarea FIIPractic: Teona Șolescu și Cătălin Belu, respectiv FIICode: Adrian Gotcă. De asemenea, apreciază spiritul de luptător al celor din ASII: ”E bine că nu vă lăsați”. ”Vă urez mult succes, abia aștept să văd ce-am mai făcut în ultimul an. Tot în ultimele 2 luni a fost meciul de fotbal, încă mă resimt (râsete), dar până la meciul de anul viitor o să-mi revin și atunci voi participa din nou cu plăcere” menționează pe final Domnul Adrian Iftene. Urmează apoi o scurtă rundă de aplauze, timp în care Răzvan pregătește un cadou Domnului Decan: ”Un mic gest de apreciere, din partea noastră, cu care sperăm să marcăm începutul colaborării noastre cu beenear, dar și ca un gest de mulțumire pentru toate lucrurile frumoase cu care ne-ați ajutat în decursul anilor. Mulțumim frumos”. Aplauze, iar microfonul ajunge din nou în mâinile Domnului Decan: ”Închei și eu prin a mulțumi beenear, că este astăzi alături de voi și de facultate”. Acesta mai menționează că este gelos, dar în sensul bun, pe capacitatea celor din ASII de a atrage companii de partea lor și spune că ar vrea și el să poată face așa ceva. Din nou palmele se lovesc. Răzvan dorește să facă o comparație între ASII de până acum și ASII din viitor, plecând de la experiența sa personală din facultate. Primul lucru pe care l-a căutat a fost o comunitate: ”Degeaba ai cunoștințe, dacă nu ai oameni care să te susțină în drumul tău”. La început, cunoștea un număr restrâns de oameni, iar motivul principal de a intra în asociație a fost pentru se integra într-o comunitate. Acesta spune că prima întrebare importantă a fost: la ce departament să se înscrie. Cei care nu știu, ASII are 6 departamente: IT (unde învață tehnologii web printre altele, pentru a se dezvolta pe partea tehnică), PR&MEDIA (editare foto, editare video, partea de relații publice), Relații Externe (contact cu companii din Iași, care îi scapă de inhibiții de a vorbi cu angajatori), Relații Interne (relația dintre membrii asociației), Evaluări (rezolvă conflictele din ASII) și Proiecte (implementarea și planificarea proiectelor). Începe prezentarea cu Balul Bobocilor, la care a și participat. Menționează progresul acestuia de la cel de acum 3 ani la cel din toamna trecută, unde s-a reușit vânzarea tuturor biletelor și aducerea unor artiști în vogă în acest moment, Argatu și Moș Martin. A urmat apoi Balul de Caritate, care, după cum spune Răzvan, ”vine din inimă de student” (frază urmată de un rând de aplauze). Acesta presupune găsirea unui caz din rândul studenților de la informatică ce are nevoie de ajutor și se dorește aducerea pe fața persoanei în cauză un zâmbet, oricât de mic. Aici are loc un moment hazliu în care Răzvan caută telecomanda pentru a schimba slide-urile, după care își uită ideea, dar ca un Președinte bun, mereu știe ce are de zis. Când realizezi că ASII a finalizat atâtea proiecte Se prezintă obiecte hand-made făcute de voluntari din ASII, dar și niște cookie-uri pe care o să le ții minte (Info, am I right?). Răzvan menționează că ”sunt bune, dar cam scumpe.” Acum, n-aveți de unde să știți decât dacă participați și încercați pe propria piele. Apoi să-i spuneți lui Răzvan că au meritat. Alt proiect ASII care merită menționat este FIIPractic. Prima ediție, care a vut loc în 2012, a constat în sesiuni de training susținute chiar de trainerii proprii ai asociației. În prezent, participă mai multe companii din Iași, care îi învață pe oameni interesați de toate vârstele ceea ce știu ei mai bine. Anul acesta, de exemplu, s-au înscris 800 de persoane, dintre care aproximativ jumătate au trecut de procesul de selecție. În același timp cu FIIPractic are loc FIICode, un concurs pentru studenți și liceeni cu 2 arii diferite (Game Dev, Algoritmică). De-a lungul timpului a evoluat foarte mult și a devenit o competiție internațională, la care participă oameni și din restul Europei. După atâta muncă și proiecte dificile, LANParty este tot ce are nevoie un student. Se organizează competiții între participanți pe mai multe jocuri video. Iar după anul universitar urmează SUMMERIS, o universitate de vară pentru elevi. Scopul ei este de a pregăti viitori studenți pentru ceea ce se întâmplă în mediul universitar. 2 programe demne de menționat sunt G.E.T.A. care se ocupă cu pregătirea profesională a oamenilor din ASII și Ziarul de ASII, cu o vechime foarte mare și care se ocupă cu postarea de articole interesante și utile pentru studenți și profesori. Un proiect al acestuia este HumansOfFII, în care sunt pozați oameni din facultate și un mini-interviu în care își exprimă gândurile. A urmat o pauză de masă pe hol, unde am fost așteptați cu câteva gustări și am avut ocazia să schimbăm câteva vorbe, de la un membru ASII la altul. După pauză, a urmat discursul celor de la beenear, care a rezumat pe scurt experiența cu ASII. ”Vă spun cu emoție, că e o zi importantă pentru noi și-mi imaginez că e mult mai importantă pentru voi” sunt cuvintele care deschid discursul celor de la beenear, ținut de către Patricia Chirica ”E o ocazie să formalizăm un parteneriat care datează deja de mai bine de 6-7 ani […] și să investim în continuare în viitorul vostru și al comunității. […] Vă mulțumesc și vă aștept jos (n.r. pentru inaugurarea sediului).” Dar nu e gata, pentru că Răzvan îi oferă un cadou simbolic care să marcheze colaborarea dintre ASII și beenear. La finalul prezentării, am ieșit cu toții din sală și am coborât spre renovatul sediu ASII. La intrare s-a realizat simbolica tăiere de panglică, cu ajutorul Domnului Decan, Domnului Borșan și al Domnișoarei Reprezentante de la beenear, după care am intrat în sediu. Acest video reflectă ceea ce s-a întâmplat apoi. Mulțumim BEENEAR!... The CofFII Superhero16 mai 2019Divertisment / InterviuDacă ești la Facultatea de Informatică Iași, indiferent de anul de studiu, cu siguranță cunoști pe cineva care a intrat cu un pahar de cafea într-un laborator și i-a fost atrasă atenția de o anumită persoană. Ei bine, Ziarul de ASII a reușit să ia interviu acestei persoane, iar mai jos puteți vedea ce a ieșit! Intervievator: Prima întrebare, care este numele dumneavoastră? Dl. Cociorbei: Cociorbei Marius-Romeo. I: Care este locul dumneavoastră de muncă? Dl. C: Sunt administrator în cadrul Facultății de Informatică Iași din 2014 și gestionez laboratoarele și sălile de curs, dar mă ocup și de activități, împreună cu Secretariatul. I: Ați auzit de Ziarul de ASII? Dl. C: Sigur că da. I: Care a fost motivația dumneavoastră de a vă angaja la Facultatea de Informatică Iași? Dl. C: Motivația mea a fost, în primul rând, mediul academic. Îmi place foarte mult să lucrez în acest mediu, cu profesorii, dar și cu studenții. I: Cum vi se par studenții din prezent? Dl. C: Sunt dezamăgit, nu m-am așteptat, dar să nu generalizăm. Sunt cazuri și cazuri. Am tot respectul pentru ce fac unii studenți și profesori, dar cel mai mult pentru cei de la ASII deoarece am văzut munca pe care o fac. Însă, problema este de comportament, de bunul simț. Apreciez foarte mult ce au făcut cei care au investit aici. După doi ani de zile sunt dezamăgit de situația laboratoarelor. Condiții s-au făcut, iar meritul este al personalului facultății și al celor care au investit. Dar faptul că nu se mențin e problema. I: Simțiți o diferență între studenții de la an la an? Dl. C: Da. Față de primii 3 ani, se simte o diferență. Și mă refer la comportament. Dumneavoastră luați acum un interviu unei persoane care a împlinit 48 de ani. Eu n-am avut părinți, am crescut prin casele de copii. M-am educat singur, m-am angajat singur, am învățat singur, am făcut și eu facultatea, 2004-2008, de profesie sunt jurist. Și știu ce înseamnă să fii student, știu ce înseamnă să fii într-o asociație a studenților. Am fost plecat în afară, am lucrat acolo, am văzut facultăți, am văzut licee, am văzut cum e în afară. Suntem deștepți aici, îi apreciez pe mulți dintre studenți, dar sunt unii care nu au nici o legătură cu această facultate, cu tot respectul. Sunt puțini, dar se elimină singuri. Și nu trebuie să intervină consiliul de etică sau ceva de genul acesta. Nu. Ei pleacă singuri. Și dumneavoastră știți foarte bine câți mai rămân. Mă uitam în ultimul timp, altă generație, cu mai mult bun simț. Faptul că am luat atitudine pentru a menține baza materială și investițiile firmelor de IT, pentru dumneavoastră în principal, iar acestea nu se păstrează… asta e durerea mea. Poate că o parte din studenți știu că mai iau atitudine. Observați asta. Pentru că afară nu am văzut așa ceva. Nu-ți dă nimeni voie. Dacă ar fi spațiu pentru așa ceva ar fi excepțional, dar nu sunt condiții. Avem sală de mese, acolo te duci, bei apă, mănânci, nu e nici o problemă. Dar sala de curs e sala de curs. Laboratorul e laborator. Acum, poate greșesc, poate nu. Să dea Dumnezeu ca dumneavoastră și ceilalți să mergeți în străinătate. Sunt convins că mergeți în afară în domeniul acesta. Vi se dă facilitatea. Dacă sunteți profesioniști, aveți șansa să vedeți lumea și o să vedeți că: ”Băi, a avut dreptate totuși administratorul respectiv”. Deci, diferă de la an la an. I: Care sunt cele mai neplăcute episoade care vi s-au întâmplat de când lucrați în facultate? Dl. C: Faptul că au dispărut sau distrus bunuri din facultate. Și comportamentul de golan. Mă uitam la C411, C412, C210, au dispărut cabluri. Și uitați-vă cât cablu mai avem (arată către o rolă de cablu). Mi s-a arătat degetul mijlociu în față, însă eu nu am luat măsuri și nu am atras atenția asupra acestui fapt. Și un student stătea cu picioarele pe masă și făcea plajă. Oameni buni, nu-mi venea a crede! Este un șoc pentru mine. Vorbim despre studenți la informatică. Studenți la informatică care sunt cei mai deștepți. Este o diferență foarte mare între Facultatea de Informatică și celelalte facultăți de la UAIC. Și v-am spus, de la an la an, lucrurile cu privire la comportament scad. Eu fac în prima săptămână instructaj, iau măsuri, ne putem înțelege; o dată, de două ori, trei ori. La un moment dat există o limită. Și nu-mi place, totuși. La 20 și ceva de ani, nu-mi place ce fac anumiți studenți. Scaunele de la C411, rupte. Uite așa făceau oamenii (se leagănă pe scaun agresiv). Sau găsesc cafea aruncată pe tastatură. Și la cei de la master, la fel. Dacă există o decizie administrativă, respectați-o. Dacă îți iei un termos, nu e nici o problemă, dar când e vorba de pahar sunt probleme. Vrei, nu vrei, se întâmplă. Nu te condamn. Dar vreau să vă spun că niciun student când s-a vărsat ceva n-a venit la administrator să zică: Domnul Marius, s-a vărsat ceva. Nu e nici o problemă, chemăm pe doamne de serviciu. Eu nu vin că nu am ce face. Îți oferim condiții, dimineață curat, tot. De ce nu poți să te duci pe hol, frumos? Nu e ca la liceu. Aici e facultate. I: Și, la cealaltă extremă, care a fost cea mai frumoasă amintire cu un student? Dl. C: Cea mai frumoasă o am cu cei de la ASII la FII Practic, și nu numai. Și la concursul de admitere și la alte evenimente. Sunt extraordinari, n-am ce să comentez. Sunt foarte buni organizatori. Dacă cei de la ASII se vor ocupa în continuare de această parte, n-o să mai atrag atenția niciodată. Contați foarte mult. Și vă ajută mai departe. Când vă veți angaja, oamenii de vârsta mea vor accepta comportament cum ar fi să stai cu fundul pe masă, chestii de genul. La orice problemă, nu cred că am întors spatele la nimeni. A dispărut ceva, am intervenit foarte repede, nu stăm la discuție. Sunt destul de exigent cu privire la păstrarea bunurilor. Ca administrator, gestionez bunurile facultății și o fac foarte mult pentru cei care au investit. Sincer vă spun, eu când am venit era dezastru. Și uitați ce e acum. Am pus întrebarea cât rezistă. Și când a fost deschiderea anul trecut, patronii au atras atenția să fie curățenie. Mie nu-mi place să fac observație. Și în special vă spun că am respectul ăsta pentru cei de la ASII. M-am înțeles foarte bine cu ei. Când am avut probleme, am comunicat, am chemat pe președinte. Organizatoric, nota 10, meserie. I: Ce vă place cel mai mult la acest loc de muncă? Dl. C: Colaborarea cu profesorii. Îmi place când aud rezultate frumoase, când aud de studenți că iau premii, tot respectul. Obiectul meu preferat este matematica. Am un deosebit respect pentru domnul Iacob, și nu doar pentru el, ci pentru tot corpul profesoral. Nu știu cum văd studenții situația, însă eu am observat pregătirea profesională a cadrelor didactice, dar și partea de socializare și cea umană. Asta m-a motivat foarte mult. Eu mă axez pe pregătire continuă. Nu mai spun în domeniul vostru, nu poți să spui că ai terminat de învățat niciodată. I: Ați avut vreun moment în care ați spus: ”Îmi place să lucrez aici”? Dl. C: Din prima, de când am văzut mediul. Mi-am dorit foarte tare să vin aici. E un domeniu care îmi place foarte mult și am cu cine discuta. Am avut studenți care au avut nevoia să comunice și i-am ajutat. Am avut un student, a renunțat, dar a avut o problemă medicală și l-am ajutat în multe lucruri, în sensul de a da un sfat, având în vedere bagajul de cunoștințe pe care îl am. I-am explicat situația și l-am încurajat să nu renunțe la facultate. El nu mai putea din cauza problemei de sănătate. Și părinții voiau altceva pentru el. Și îi spuneam: Bun, omule, ți-ai găsit de muncă, nu renunța omule, fă o facultate, fă să ai licență, nu se știe, dar nu se știe niciodată. Am încurajat și încurajez în continuare pe studenți să nu renunțe. Eu îi înțeleg, ești tânăr, vrei bani, vrei să te duci acolo, e frumos, dar nu renunța, ai posibilitatea, numai eu știu cum am făcut și eu facultatea și cu serviciu și cu naveta la 50-60 km de Iași. Așa am făcut facultatea, foarte greu. Fă 3 ani. Te ajută părinții? Fă și masterul. Că după aceea toată viața n-o să mai am timp, te căsătorești, n-o să mai ai timp, domeniul ăsta de IT evoluează constant. Depinde acum ce face fiecare. Dar domeniul ăsta este frumos. Nu ai timp. Le-aș ura foarte mult studenților de la IT să facă sport. Un șoc foarte mare, în anul 1, din aproape 400 de studenți, 10 oameni au făcut cerere pentru sport. Îmi povestea un student că n-avea timp și după se plângea din cauza greutății, coloanei, oboselii. Studenții obosesc foarte des, de aceea renunță și foarte repede. Trebuie să te duci să te relaxezi. Asta aș încuraja pe studenți, să facă sport. I: Cum se compară cu alte locuri de muncă pe care le-ați avut? Dl. C: Nu se compară. Eu am lucrat muncitor necalificat din `90 la Pangram*. Între 1999-2001 la Flux, ca vânzător-gestionar. Din noiembrie 2001 până în octombrie 2011 în cadrul Ministerului de Interne, în Poliția de Frontieră. Nu se compară din 90 până acum, ăsta e cel mai bun din toate punctele de vedere. I: Cum considerați relația dumneavoastră cu studenții? Dl. C: Atât timp cât totul e în regulă, e ok (râsete). Nu atrag nimănui atenția. Dar în momentul când avem o decizie scrisă pe ușă, 90% au înțeles mesajul. E chestie administrativă, atât. În rest, eu n-am ce să comentez. I: Ce sfat le-ați da studenților? Dl. C: Să țină la bunurile facultății, să se gândească la cei care au investit pentru că au făcut-o pentru ei. Vorbim de civilizație și de cei 7 ani de acasă. Repet, nu generalizăm. Și nu-mi place să fac observație. Pentru asta am nevoie și de ajutorul celor de la ASII. Contați foarte mult. Ăsta e mesajul meu. În concluzie, ați aflat povestea domnului administrator Cociorbei Marius-Romeo și de ce pune atât de mult preț pe curățenie și ordine. Dacă vreți să dați de el și în afara facultății, îl găsiți la sala de sport și fitness de la CFR sau pe stadion, pe pistele de alergat. *Pangram SA, companie înființată în 1994, care se ocupă cu panificații. ...
